Durere lombară: ce faci în primele 72 de ore și când mergi la medic

Prima zi de durere lombară e plină de întrebări practice: mă culc sau mă mișc, pun cald sau rece, merg la urgențe sau aștept. Textul de mai jos răspunde în ordinea în care apar întrebările, cu semnalele de alarmă puse primele.

Ce faci în primele 72 de ore de durere lombară?

Rămâi în mișcare, în limita durerii, și îți continui activitățile ușoare. Mișcarea scurtă și deasă, nu efortul intens, este ceea ce scurtează episodul acut. Înainte de orice altceva, verifică lista de semnale de alarmă din secțiunea următoare — dacă te regăsești acolo, restul recomandărilor nu se aplică.

Iată ce arată bine în primele trei zile:

• Primele 24 de ore: te ridici la fiecare 30–40 de minute, chiar dacă doar pentru câțiva pași prin casă. Poziția de descărcare — culcat pe spate, cu gambele pe un scaun sau cu o pernă sub genunchi — se folosește pentru pauze de 10–20 de minute, nu pentru toată ziua.
• Ziua a doua: crește durata mersului, în serii de 5–10 minute. Continui activitățile casnice ușoare, dar amâni ridicările de greutăți de la sol și curățenia generală.
• Ziua a treia: dacă durerea scade, reiei programul obișnuit treptat, inclusiv munca, cu pauze mai dese de ridicat de pe scaun. Dacă nu scade deloc, programează o consultație.
• În tot acest timp: notează dacă durerea coboară sub genunchi, dacă apar amorțeli și dacă noaptea te trezește. Sunt cele trei informații pe care le va cere orice medic.

Medicația pentru durere se ia doar la recomandarea medicului sau a farmacistului, în doza indicată. Acest articol nu recomandă substanțe și nu stabilește doze.

Când durerea de spate este o urgență?

Există patru situații în care durerea lombară nu se tratează acasă și nu se amână până luni. Sunt rare, dar consecințele întârzierii sunt serioase, iar recunoașterea lor la timp schimbă complet evoluția.

• Tulburări de control al urinei sau al scaunului: nu mai simți nevoia, nu poți urina sau ai scurgeri involuntare, apărute odată cu durerea de spate. Sună la 112 sau mergi imediat la camera de gardă.
• Amorțeală „în șa": pierderea sensibilității în zona perineală și pe interiorul coapselor, zona care ar atinge o șa de bicicletă. Aceeași conduită: urgență.
• Slăbiciune care se agravează: piciorul care „cade" la mers, imposibilitatea de a te ridica pe vârfuri sau pe călcâie, agravare vizibilă de la o zi la alta. Nu este durere, este deficit motor.
• Febră, frisoane sau durere după un traumatism: o cădere, un accident, dar și un traumatism minor la o persoană în vârstă cu osteoporoză. La fel, durerea de spate cu febră, cu scădere în greutate neexplicată sau la o persoană cu istoric oncologic cere evaluare rapidă.

Primele două semnale, luate împreună, descriu sindromul de coadă de cal — compresia mănunchiului de rădăcini nervoase de la baza coloanei. Este singura urgență chirurgicală din patologia lombară obișnuită și se rezolvă cu atât mai bine cu cât se ajunge mai repede la spital. Mai multe despre mecanism găsești în articolul despre hernia de disc lombară.

De ce repausul la pat prelungit este greșit?

Pentru că musculatura care susține coloana slăbește rapid, iar durerea se prelungește în loc să scadă. După una-două zile de imobilizare apar deja rigiditate, teamă de mișcare și un tipar de mers protectiv, care întreține durerea.

Ghidurile internaționale au schimbat această recomandare acum peste două decenii, iar mesajul actual este menținerea activității obișnuite, adaptată la durere. Asta nu înseamnă că trebuie să te forțezi: dacă în primele ore singura poziție tolerabilă este culcat, o folosești. Înseamnă doar că patul este o pauză, nu tratamentul.

La fel de important este ce nu trebuie să faci în graba de a afla cauza: o radiografie sau un RMN făcute în primele săptămâni, în absența semnalelor de alarmă, nu schimbă tratamentul și adesea găsesc modificări care există și la oameni fără dureri — la fel ca în spondiloza cervicală. Imagistica se face când există un motiv clinic, nu de rutină.

Durerea lombară stângă, dreaptă sau cu iradiere pe picior — ce înseamnă?

Partea în care doare nu spune, singură, care este cauza. Ce contează mult mai mult este cât de jos coboară durerea și dacă e însoțită de amorțeli sau de slăbiciune.

• Durere care rămâne în zona lombară: vine cel mai des de la structurile locale — articulațiile mici ale coloanei, discul, musculatura contractată. Este tiparul cel mai frecvent și cel mai bine tolerat.
• Durere care coboară în fesă și pe coapsă, fără să treacă de genunchi: de obicei durere referită, nu compresie nervoasă directă.
• Durere care coboară sub genunchi, pe un traseu clar: sugerează iritarea unei rădăcini nervoase, adică sciatică, mai ales dacă apar furnicături sau amorțeală pe același traseu.
• Durere care urcă spre flanc, cu febră sau usturime la urinat: poate să nu vină deloc de la coloană. Rinichiul și căile urinare dau dureri resimțite în zona lombară și se evaluează separat.

De aceea nu îți poți pune singur diagnosticul după partea în care doare. Examenul clinic — testarea reflexelor, a forței și a sensibilității — face distincția, iar imagistica se adaugă doar când răspunsul clinic o cere.

Ce ajută și ce nu ajută în faza acută?

Lucrurile care ajută sunt simple și ieftine; lucrurile care nu ajută sunt, de obicei, cele mai populare. Tabelul de mai jos rezumă ce merită făcut în primele zile.

Când se recomandă kinetoterapia și când NU se recomandă exercițiul?

Kinetoterapia (terapia prin mișcare) se recomandă atunci când durerea acută a început să cedeze, de regulă după primele 3–7 zile, și în special dacă episoadele se repetă sau dacă durerea durează de peste patru săptămâni. Un program obișnuit are 8–10 ședințe, de două sau de trei ori pe săptămână, plus un program scurt de acasă.

Există însă situații în care exercițiul se amână și se începe cu evaluarea:

• Oricare dintre cele patru semnale de alarmă: deficit motor progresiv, tulburări sfincteriene, amorțeală în șa, febră sau traumatism recent.
• Suspiciunea de fractură: mai ales la persoane cu osteoporoză, după o cădere aparent banală.
• Afecțiune oncologică activă sau neevaluată în zona care ar urma să fie tratată.
• Perioada imediat postoperatorie: programul se reia doar cu avizul chirurgului, după protocolul indicat de el.

Costul unei serii îl poți estima din articolul despre cât costă o ședință de kinetoterapie, iar dacă ai bilet de trimitere, condițiile de decontare sunt explicate în ghidul despre recuperarea medicală cu bilet de trimitere. Evaluarea și ședințele se fac la centrul de recuperare din Scobinți.

„Cea mai frecventă greșeală din prima săptămână nu e un exercițiu greșit, ci frica de a mișca spatele. Corpul interpretează imobilitatea ca pe un semnal că ceva e rupt și menține contractura exact acolo unde nu ai nevoie de ea."
— Delia Iftime, kinetoterapeut, Sanoria Medical

Întrebări frecvente